De astăzi, 1 octombrie 2011, în Romania se aplică un nou Cod Civil care înlocuieşte un Cod vechi de 146 ani şi 10 luni.

Vechil Codul civil al României a fost elaborat în anul 1864, după modelul Codului civil francez din 1804, luându-se în considerare şi modificările aduse între timp acestui cod, precum şi proiectul de cod civil italian, legea franceză asupra transcripţiei din 23 martie 1853, legea ipotecară belgiană din 10 decembrie 1851, dispoziţii din vechiul drept românesc. Codul civil român a fost promulgat în anul 1864 şi a intrat în vigoare din 1 decembrie 1865. De la acea dată Codul Calimach aplicat până atunci în Moldova şi Legiuirea Caradja din Ţara Românească, celelalte legi civile, ordonanţe domneşti şi instrucţiuni ministeriale au fost abrogate. Acest cod a început să se aplice şi în Transilvania, de la data de 15 septembrie 1943, în temeiul Legii nr. 389 din 22 iunie 1943. Codul civil român cuprinde 1914 articole şi este împărţit în trei cărţi. De-a lungul timpului, numeroase acte normative au abrogat, modificat sau completat articole ale codului civil. În ciuda unor numeroase eforturi de modificare, care au culminat prin pregătirea şi finalizarea unor noi proiecte de cod civil, care erau menite a-l înlocui complet, în anii 1940, 1971 şi 2004, codul civil adoptat în vremea lui Alexandru Ioan Cuza rămâne în mod substanţial nemodificat.

Pe scurt, următoarele instituţii sunt o parte din noutăţile introduse în legislaţia românească prin punerea în aplicare a noului cod civil:

  • Convenţia matrimonială
  • Autoritatea părintească comună
  • Proprietatea Comună
  • Proprietatea Periodică
  • Cauza penală
  • Regimul obligaţiilor complexe
  • Fiducia
  • Impreviziunea şi Regimul juridic al prescripţiei.

Codul Civil al României

Legea de aplicare a Codului Civil