Nemulțumirea vine din faptul că multe producții (video sau muzicale) sunt transmise pe Internet fără a avea drepturi de autor asupra lor. Susținătorii tratatului spun că aces lucruz dăunează artiștilor etc. Să luăm ca exemplu producțiile video – filmele.

În practică se observă că bugetele folosite nu sunt prejudiciate, dimpotrivă sunt în creștere. Nu consider că ar trebui să justificăm pirateria online însă ce obligații vor exista pentru producătorii filmelor dacă publicul va plăti toate creațiile? Să presupunem că vom fi de acord cu prevederile din ACTA și că pirateria va înceta.

Practici de genul product placement vor mai exista?

Această metodă de marketing, din punctul meu de vedere este foarte agresivă. Cu toate acestea bugetele filmelor cresc consistent. Nu voi insista asupra conceptului, însă pentru cei care se întreabă ce caută unele produse în filme o explicație bună o găsiți în documentarul The Greatest Movie Ever Sold.

Așadar, sunt dispus să plătesc. Vor mai exista produse introduse în filme cu scopul de a face publicitate? Voi putea urmari serialul preferat, fără să văd actori care fumează (oricum sunt țigări false) și care beau diferite branduri de băuturi alcoolice?

Nimeni nu îmi oferă siguranța aceasta. Într-un alt film interesant – Thank you for smoking – este prezentată industria tutunului. În film reprezentanții industriei de tutun doresc să sponsorizeze o producție în care actori recunoscuți să fumeze țigări. De ce? Toate filmele prezintă fumătorii într-o lumină negativă și ar fi bine dacă acest lucru s-ar schimba.

Exercițiu: la următorul film încercați să observați câte produse comerciale clar vizibile apar (mașini, băuturi, produse IT, etc.).

În ceea ce privește industria muzicală, există un studiu realizat recent care demonstrează că de fapt artiștii câștigă mai mult pe termen lung chiar dacă albumele sunt împărțite între utilizatori. Într-o țară în care nivelul de trai nu permite cumpărarea de albume, fanii unei formații vor fi dispuși totuși să cumpere alte produse promoționale, mai ales să plătească orice sumă pentru a vedea artistul preferat în concert.

Chiar dacă în esență este un furt, totuși pirateria online a facilitat accesul la cultură. Utilizatorii de Internet nu își trimit doar filme, albume ci și documentare sau lucrări importante. Să nu uităm că dreptul la Internet liber a fost recunoscut deja și că astfel este facilitat accesul la informare.

Se pare că drepturile de proprietate au devenit mai importante decât drepturile fundamentale ale omului.

Iată o selecție de articole în care se discută despre ACTA:

• Cum a răspuns Guvernul întrebărilor referitoare la ACTA
• O interpretare juridică a tratatului și câteva consecințe
• ISP-urile sunt pregătite să se adapteze cerințelor legale

Internetul este cea mai mare experiență globală de anarhie; se spune că 21 decembrie 2012 va reprezenta o schimbare de paradigmă? În ce sens?

Citeste intreg articolul: Ce câștigă utilizatorii de Internet după semnarea ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement)

Cu siguranță sunt mulți utilizatori ce consideră că nu au nimic de ascuns. Cu toate acestea sunt destul de multe exemple despre cum rețelele sociale și activitatea pe Internet au afectat viața unor persoane – nu tot timpul într-un sens pozitiv. Răspunsuri de genul: Nu am nimic de ascuns! De ce să îmi fac griji de setările de intimitate ale Facebook? sunt frecvente printre unii prieteni.

Pe 28 ianuarie ne-am bucurat de Data Privacy Day. Una din sărbătorile internaționale de care nu știam nimic. Scopul este de a promova educația privind data privacy. Este sărbătorită în Statele Unite, Canada și Uniunea Europeană. Se pare că există un interes real din parte autorităților să protejeze utilizatorii de Internet.

Cu toate acestea, tocmai țările care ”educă” prin zile ca Data privacy Day au semnat un tratat internațional denumit ACTA.

Deși la nivel principial ideea este bună – să protejăm internetul de furtul de proprietate intelectuală, acest lucru se realizează printr-o supraveghere strictă a Internetului.

Viziunea apocaliptică asupra acetui tratat spune că e sfârșitul Internetului așa cum îl știm, adică liber de monitorizare și fără sancțiuni. Eu nu mi-am format o opinie în acest sens însă există niște materiale mai bine documentate despre tratat:

• De ce ACTA este un acord controversat?
• Istoricul ACTA
• Romania semnează ACTA – cum reacționezi?
• Broșură ce comentează normele din ACTA
• Cum funcționează internetul?
• De ce nu ar trebui să confundăm Internetul cu alte canale media

Multe organizații au început o luptă împotriva acestui tratat, printre ele se numără și Anonymus. Clipul de mai jos explică pe scurt ce reprezintă acest tratat și reduce la nivel principial printr-un exemplu simplu cum ar putea fi aplicate reglementările.

Dacă nu plătești pentru un serviciu, tu ești produsul

Momentan Internetul este liber și dacă folosești cuvintele potrivite în motoarele de căutare poți să te informezi privind mai multe aspecte ale ACTA.

Tocmai pentru a spori eficiența căutărilor, deci în interesul utilizatorului, zilele astea Google a schimbat politica de confidențialitate:

Vom renunţa la peste 60 de politici diferite de confidenţialitate pentru produse şi servicii Google şi le vom înlocui cu una singură, mult mai scurtă şi mai uşor de citit. Noua politică Google acoperă mai multe produse şi funcţii şi reflectă dorinţa noastră de a crea o experienţă unitară, frumoasă, simplă şi intuitivă pentru utilizatorii diferitelor produselor şi serviciilor Google.

Aşa cum v-a obişnuit, Google va păstra datele dvs. în deplină conformitate cu obligaţiile de confidenţialitate şi de securitate pentru domeniul dvs.

Dacă le permiteţi utilizatorilor accesul la servicii opţionale suplimentare pentru domeniul dvs., utilizatorii pot primi separat notificări privind noua Politică de confidenţialitate. Puteţi vizita în orice moment panoul de configurare al Google Apps dacă doriţi să verificaţi ce servicii suplimentare le sunt accesibile utilizatorilor dvs.

Suntem entuziasmaţi de îmbunătăţirile aduse produselor Google şi apreciem foarte mult sprijinul dvs. Puteţi vizualiza noua politică de confidenţialitate la http://www.google.com/policies. Aceste modificări vor intra în vigoare la data de 1 martie 2012.

Google va putea combina toate informaţiile pe care le deţine despre utilizatorii săi de pe diversele sale servicii  (produse ca Gmail, Youtube, Google Search, Google Reader, Google Plus etc.), pentru a afișa rezultate mai bune.

Până acum Google nu a combinat informaţiile de la atât de multe servicii diferite. Informaţiile de pe YouTube şi din istoricul de căutare nu au fost folosite în algoritmii de căutare.

Cu toții vrem servicii gratis! Eventual și servicii gratis de foarte bună calitate. Cu toate acestea de ce o companie ar oferi produse gratis?

Companii precum Google şi Facebook luptă asupra datelor cu caracter personal. Am scris într-un articol anterior ce se întâmplă cu datele persoanale.

Tu ce părere ai? Ai ceva de ascuns?

Citeste intreg articolul: Nu am nimic de ascuns! Oare? Despre ACTA si Data Privacy Day

Testul de raționament logic va fi susținut înaintea examenului cunoștințelor juridice. În continuare se vor păstra punctajele minime de 30 pentru raționament logic și 70 de puncte pentru testul de cunoștințe juridice. Practic cele două examene fac parte dintr-o singură etapă a concursului, eliminatorie.

Pentru a avansa la etapa interviului se calculează o medie de  30% test raționament logic și 70% test cunoștințe juridice. Această medie reprezintă 75% din media finală iar interviul 25%. În cadrul interviului a fost introdusă proba eseului.

Alte modificări țin de acea adeverință introdusă pentru admitere INM 2011. Acum se dorește realizarea unei rețele de psihologi specializați pentru testarea psihologică.

Așadar, articolul 7 al Hotărârii nr. 20 din data de 15 decembie 2011 prin care se aprobă propunerile de modificare a Regulamentului privind concursul de admitere INM 2012, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 39/2006, cu modificările și completările ulterioare, prevăd:

a) includerii testului de verificare a raționamentului logic, alături de cel privind cunoșțintele juridice, în etapa I eliminatorie a concursului;

b) menținerii unui punctaj minim pentru promovarea testului de raționament logic de 30 puncte și a unui punctaj minim pentru promovarea testului de cunoștințe juridice de 70 de puncte, fără să se prevadă o medie minimă pentru etapa I;

c) susținerii testului de verificare a raționamentului logic înaintea celui de verificare a cunoștințelor juridice, urmând ca numai candidații care obțin minim 30 de puncte la acest test să susțină testul de verificare a cunoștințelor juridice;

d) stabilirii ponderii celor două teste eliminatorii în media primei etape astfel: 30% punctajul obținut la testul de verificare a raționamentului logic și 70% punctajul obținut la testul de verificare a cunoștințelor juridice;

e) stabilirii numărului maxim de candidați admiși pentru etapa interviului într-un plafon reprezentând dublul numărului de locuri scoase la concurs, dacă acesta este mai mare de 100 și triplul lor, dacă numărul de locuri scoase la concurs este mai mic sau egal cu 100;

f) stabilirii ponderii celor două etape în media finală, după cum urmează: interviu – 25%, media ponderata a primei etape – 75%;

g) introducerii în cadrul probei interviului a redactării unui eseu pe un subiect care va fi extras înainte de examinare și care va fi avut in vedere la aprecierea interviului, fiind inclus în criteriile din punctajul orientativ de evaluare elaborat de comisia de examinare;

h) cooperării cu Consiliului Superior al Magistraturii în vederea recrutării și constituirii unei rețele de psihologi care să fie formați în vederea realizării testării psihologice, care să înlocuiască adeverințele eliberate în prezent;

i) interzicerii, timp de 5 ani, a posibilității de a candida la examenul de admitere la INM pentru acei candidați care au fost sancționați pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Admiterea la Institutul Național al Magistraturii 2012

În cazul în care vei participa la admitere INM 2012 sunt câteva modificări interesante pentru viitori auditori de justiție.

S-a apreciat de către CSM (conform unui punct de vedere dat publicității de INM în data de 12 iulie 2011) că bursa auditorilor de justiție are natura și regimul juridic al unui drept salarial, iar auditorul de justiție exercită o funcție publică. (până la această decizie se considera că auditorul de justiție este asimilat magistraților).

În ceea ce privește incompatibilitățile și interdicțiile auditorilor de justiție, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în sedința din data de 15 noiembrie 2011, a apreciat că, de lege lata, incompatibilitățile si interdicțiile prevăzute în capitolul II, titlul I din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, nu sunt aplicabile auditorilor de justiție, fiind de strictă interpretare si aplicare, astfel că acestia pot desfăsura alte activități remunerate sau nu, pe perioada desfăsurării cursurilor la INM.

Așadar, cursurile efectuate după admitere INM ca auditor de justiție nu au specificul și natura unei forme de învățământ, ci reprezintă o etapă premergătoare numirii în funcția de judecător sau procuror. Având în vedere această opinie se dorește clarificarea statutului auditorilor de justiție.

Tu ce părere ai despre modificările aduse la admitere INM 2012?

Citeste intreg articolul: Ce modificări aduce admiterea la INM in 2012

Recensământul este o operație administrativă care constă în înregistrarea statistică a datelor supuse observării spre exemplu: populația, animalele, vehiculele, etc. dintr-o țară sau dintr-o regiune dată. Scopul recensământului este obținerea de date statistice privind numărul și distribuția teritorială a populației, a structurilor sale demografice și socio-economice, date referitoare la gospodăriile populației, precum și a condițiilor de locuit a populației țării, date asupra veniturilor populației și altele. Datele care se obțin în urma recensămîntului depind intr-o masura directă de întrebările care sunt incluse în chestionarele de recensământ, care pot fi diferite de la un stat la altul în dependență de informația care necesită a fi obținută în cadrul recensământului. Sursa

Câteva informaţii relevante:

• refuzul de a comunica datele va fi sancţionat cu o amendă cuprinsă între 200 şi 1.000 lei. Personalul implicat în recensământ care nu va respecta prevederile de păstrare a confidenţialităţii datelor vor fi sancţionaţi cu o amendă cuprinsă între 500 şi 1.500;
• la colectarea datelor vor participa peste 120.000 de persoane, care vor fi plătite cu 50 de lei pe zi. Aceştia vor conveni împreună cu cetăţenii data şi ora la care vor putea veni şi completa formularele.
• pentru cei interesaţi, formularul de recensământ poate fi deja descărcat;
• din 100 de intrebari, cetăţenii români pot refuza să răspundă la patru întrebări fără penalizare:

Cărei etnii consideră persoana că aparţine?

Care este limba maternă a persoanei?

Cărei religii consideră persoana că aparţine?

A patra întrebare se referă la “posibilele dizabilităţi”.

Citeste intreg articolul: De ce recensământ în 2011 şi de ce trebuie să răspunzi la întrebări

Este nevoie de o protecţie a datelor personale, mai ales controlarea informaţiilor disponibile online, accesul la anumite date şi posibilitatea de a le modifica sau şterge. Devine destul de greu pentru o persoană care foloseşte servicii online (cumpărături, postarea de mesaje sau fotografii pe reţele de socializare etc.) să păstreze confidenţialitatea datelor personale.

Din studiile realizate de BestJobs (au răspuns 2858 de angajaţi şi peste 70 de companii) reiese faptul că 83% dintre angajatori apelează la analiza conţinutului pe reţelele sociale. Din aspectele verificate reiese:

37% – dacă au minţit asupra calificărilor;
24% – dacă au dovedit deficiente în comunicare;
12% – dacă postează comentarii defăimătoare asupra unui angajator anterior;
18% – dacă postează materiale cu conţinut inadecvat (fotografii, comentarii);
9% – dacă postează comentarii discriminatorii.
Video de mai jos face parte din una din campaniile europene pentru protecţia datelor personale:

Cu toate că legislaţia U.E. privind protecţia datelor personale este printre cele mai stricte din lume, aceasta trebuie constant actualizată pentru a fi la zi cu ultimele evoluţii tehnologice şi cu modul nostru de viaţă. Strategia pregătită de U.E. privind protecţia datelor va introduce “dreptul de a fi uitat” . Acest concept ar permite cetăţenilor europeni să afle cum sunt folosite informaţiile pe care le comunică întreprinderilor şi pe siteurile de socializare. De asemenea orice utilizator poate solicita ca date personale necesare pentru un anumit scop să fie complet şterse odată ce au fost folosite.

Detalii despre protectia datelor aici.

Citeste intreg articolul: Importanţa protecţiei datelor personale în mediul online

Dispoziţiile Codului muncii prevăd numai posibilitatea includerii în contractul de munca a unei obligaţii de neconcurenţă aplicabilă dupa încetarea contractului de munca. Obligaţia salariatului de a nu face concurenţă angajatorului pe parcursul executării contractului individual de muncă este inclusă în obligaţia de fidelitate ce revine acestuia în temeiul legii.

Momentan această prevedere a fost modificată prin Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003. Astfel, angajatorul poate renunţa unilateral la clauza de neconcurenţă prevazută în contract, plata indemnizaţiei de neconcurenţă încetând după minim 30 de zile de la notificarea scrisă adresată salariatului de către angajator privind denunţarea acesteia.
Admisibilitatea clauzei de neconcurenţă în contractul individual de muncă a constituit de-a lungul timpului un subiect controversat. În condiţiile în care legislaţia muncii a reglementat destul de târziu această clauză, aceasta a fost considerată inadmisibilă deoarece presupune ingradirea libertăţii muncii, drept fundamental al salariaţilor, care nu poate fi cedat sau limitat.

Cu toate acestea părerile au fost împărţite. Unii specialişti în domeniu au susţinut că includerea în contractul de muncă a unei clauze de neconcurenţă ar fi admisibilă, invocând, în principal, necesitatea realizării unui compromis rezonabil între principiul libertăţii muncii şi principiile economiei de piaţă şi ale concurenţei loiale.

Este unanim acceptat că prin clauza de neconcurenţă salariatul este de acord cu limitarea libertăţii sale de a munci, iar o astfel de limitare nu poate fi permisă decât cu respectarea condiţiilor expres prevăzute de Codul muncii. Ca o masură suplimentară de protecţie a salariatului, instanţa judecătorească competentă poate diminua efectele clauzei de neconcurenţă la sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial de muncă. Mai mult chiar, părtile contractului individual de muncă au posibilitatea să negocieze această clauză din contract.

În Codul muncii este prevăzut că pentru nerespectarea obligaţiei salariatul este obligat la plata de daune interese şi returnarea indemnizaţiei.

În practică, pentru funcţiile în care salariatul intră în contact direct cu clienţii angajatorului sau are acces la baza de date a acestuia (date ce sunt vitale pentru desfăşurarea activităţii economice) angajatorii inserează o clauză de neconcurenţă la care – pentru a acoperi potenţialele pagube şi pentru a avea un instrument de descurajare a salariatului – adaugă şi o clauză penală în baza căreia salariatul se obligă să achite o suma imensă (de regulă de ordinul sutelor de mii de euro) cu titlu de daune.

În speţa studiată, angajatorul a obţinut faţă de pârât o sentinţă judecatorească în baza căreia acesta din urmă era obligat la restituirea indemnizaţiilor primite ca fiind aferente clauzei de neconcurenţă precum şi la plata sumei de 100.000 euro cu titlu de daune astfel cum era menţionat în clauza penală inserată în contractul de muncă.

În urma sentinţei, a fost declarat recurs invederind instanţei următoarele argumente:

conform art.21 – art.24 Codul Muncii în contractul de muncă se poate insera clauza de neconcurenţă;
nerespectarea clauzei de neconcurenţă obligă salariatul la returnarea indemnizaţiei şi la plata de daune interese corespunzătoare prejudiciului cauzat;
Codul Muncii nu prevede nicăieri posibilitatea legală de a insera în contractul de muncă o clauză penală, astfel încât anticiparea daunelor-interese de către părţi este interzisă;
lipsa probelor cu privire la cuantumul daunelor interese, angajatorul solicitind exclusiv plata clauzei penale astfel încât în recurs nu mai este posibilă administrarea de probe noi în dovedirea prejudiciului;
Instanţa de recurs a fost de acord cu argumentele prezentate şi a admis recursul, anulând clauza penală în valoare de 100.000 euro.

Citeste intreg articolul: Clauza de neconcurenţă în contractul indivudual de muncă (I)

“Sunt magistraţi foarte buni, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii precare, cu un număr crescând de dosare, având la dispoziţie insuficiente resurse umane şi financiare. Este adevărat că există cazuri de magistraţi incorecţi în sistem, dar acestea sunt cazuri punctuale. Orice generalizări sunt dăunătoare credibilităţii de care se bucură cei corecţi, integri şi poate fi afectată, astfel, încrederea în justiţie”, a declarat Danileţ.

Această situaţie din sistemul juridic românesc este generalizată şi din cauza lipsei educaţiei juridice în rândul cetăţenilor. De principiu, conceptul de “proces” este înconjurat de o aură pe care puţini o înţeleg, însă şi mai puţini au cunoscut-o.

Desfăşurarea unui proces este total diferă faţă de ceea ce este prezentat la ştiri, cu atât mai mult în scenele din filme (mai ales cele americane). Justiţiabili ar trebui să fie conştinţi că un proces presupune cunoştinţe temeinice de drept şi mai ales un vocabular specific. Pe lângă legile dintr-un domeniu, o parte importantă dintr-un proces este respectarea regulilor în baza cărora se desfăşoară procesul în instanţă.

Soluţia dată de un judecător, de cele mai multe ori, va fi favorabilă doar unei părţi. Cu siguranţă partea adversă va înţelege că nu i s-a făcut dreptate, însă dacă nu respecţi şi procedura poţi pierde procesul. Cu siguranţă în astfel de situaţii concluziile vor fi diferite în funcţie de persoană: fie sistemul juridic românesc are probleme, fie toţi sunt corupţi, fie societate e de vină etc.

Ca ştiinţă, dreptul necesită mai mult decât ore de studiu, ci înţelegerea unor relaţii sociale, a unor situaţii faptice dintre cele mai diverse. Sistemul juridic nu este atât de simplu pe cât pare; dacă uneori în fapt lucrurile par simple, aplicarea legii poate ridica probleme.

Aşadar, are probleme sistemul juridic românesc?

Citeste intreg articolul: Are probleme sistemul juridic românesc?

VASS Lawyers susţine şi promovează aspiraţiile profesionale ale studenţilor la drept. Reprezentaţi de o echipă de profesionişti cu o bogată experienţă în avocatura de business. Din luna octombrie 2011, este organizat un program de stagii de practică în cadrul firmei. Stagiul de practică  oferă studenţilor posibilitatea de a dobândi experienţă practică. Prin participarea  activităţile firmei, studenţii vor beneficia de expertiza şi disponibilitatea avocaţilor pe ariile de interes specifice: achiziţii publice, contracte comerciale, concurenţa şi arbitraj.

Cerinţe pentru a participa la stagiul de practică:

• Studenţi la drept din anii II, III şi IV de studii
• Dorinţa de a învăţa lucruri noi şi de a deveni un avocat excepţional
• Atenţie la detalii, seriozitate şi responsabilitate
• Abilităţi de comunicare şi spirit de echipă, flexibilitate, eficienţă şi responsabilitate
• Fluenţa în limba engleză (cunoştinţele de limba spaniolă, franceză şi/sau germană pot fi considerate un avantaj)
• Cunoştinţe de operare PC (Microsoft Office, Internet)

Bursele de merit “Mircea şi Asociaţii”

În anul unversitar 2011-2012 SCA “Mircea şi Asociaţii” oferă posibilitatea obţinerii unei burse pentru anul universitar 2011 – 2012 studenţilor din anul III ai Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucuresti.

Cei care doresc să răspundă pozitiv invitaţiei noastre sunt rugaţi să trimită cererea de înscriere la adresa de e-mail: office @ mircea-asociatii.ro urmând să fie contactaţi ulterior de societatea noastră.

Pentru detalii suplimentare accesaţi site-ul www.mircea-asociatii.ro sau ne puteţi contacta la numărul de telefon 0314327292/293 de luni pana vineri între orele 10,00-16,00.

“Mircea şi Asociaţii” este o firmă de avocatură înfiinţată în 2002 şi specializată în asistentă juridică în dreptul afacerilor. Serviciile sunt cu precădere în domeniile achiziţiilor publice şi concesiunilor, dreptului energiei, dreptului muncii, dreptului telecomunicaţiilor şi dreptului mediului. În cadrul firmei activează 14 avocaţi şi colaboratori, în cadrul birourilor din Bucureşti, Slatina şi Cluj-Napoca

Citeste intreg articolul: Stagii de practică şi burse de merit pentru studenţi la drept

Drepturile omului, sub aspect internaţional, sunt drepturi subiective individuale, esenţiale pentru existenţa, demnitatea, libertatea, egalitatea, fericirea şi libera dezvoltare a fiinţei umane, consacrate şi garantate prin normele dreptului internaţional public.

Aşadar, ONG-uri care se ocupă de protecţia drepturilor omului sunt nenumărate. Cu toate acestea există mai multe sisteme de protecţie juridică a drepturilor omului:

• Sistemul european de protecţie a drepturilor omului
• Sistemul african de protecţie a drepturilor omului
• Sistemul interamerican de protecţie a drepturilor omului
• Sistemul islamic de protecţie a drepturilor omului

Comitetul pentru Drepturile Copilului este un organism de experţi independenţi care monitorizează implementarea Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului de către guvernele care au ratificat Convenţia. De asemenea, Comitetul monitorizează punerea în aplicare a Protocolului adiţional privind implicarea copiilor în conflicte armate, protocolul opţional privind vânzarea copiilor, prostituţia copiilor şi a pornografiei infantile.

CRC este unul dintre cele opt organisme ONU a drepturilor omului tratat. Statele care au ratificat Convenţia (de exemplu, toate statele membre ale ONU, cu excepţia Somalia şi Statele Unite) sunt obligate să prezinte rapoarte iniţiale şi periodice privind situaţia naţională a drepturilor copilului la Comitetul pentru examinare. Comitetul examinează fiecare raport şi ridică probleme sau face recomandări pentru stat.

Curtea Penală Internaţională – este un tribunal permanent pentru urmărirea penală a persoanelor fizice pentru genocid, crime împotriva umanităţii, crime de război, şi crima de agresiune (deşi în prezent nu poate să îşi exercite competenţa asupra crimei de agresiune). Crearea CPI constituie, probabil, cea mai importantă reformă a dreptului internaţional din 1945. Instanţa a luat fiinţă la 1 iulie 2002, şi poate sancţiona doar crimele comise pe sau după această dată. Oficial sediul instanţei este în Haga, Olanda, dar procedurile pot avea loc oriunde.

Citeste intreg articolul: Instituţii internaţionale pentru protecţia juridică a drepturilor omului

Prin tematica propusă, studenţii sunt încurajaţi să aprofundeze diferite domenii ale dreptului care sunt direct legate de realităţile economiei romaneşti. Practic se verifică atât puterea de asimilare şi analiză critică, dar şi abilitatea de a susţine în public argumentele. Iată tematica din anii anteriori:

2006

Pentru studentii din anul III: ”Intarirea puterii actionarilor minoritari.”

Pentru studentii din anul IV: „Guvernarea corporatista: sistemul monist vs. sistemul dualist”.

2007

Pentru studentii din anul III: „Avantaje si dezavantaje ale sistemului dualist de organizare a unei societati comerciale, in comparatie cu sistemul unitar.”

Pentru studentii din anul IV: „Regimul juridic al unei tranzactii bursiere. Particularitati raportate la regimul juridic al unui contract de vanzare-cumparare.”

2008

Pentru studentii din anul III: „Rezolutiunea conventionala. Pactele comisorii. Avantaje si dezavantaje ale sistemului dualist de organizare a unei societati comerciale, in comparatie cu sistemul unitar.”

Pentru studentii din anul IV: „Institutii financiare nebancare si banci. Diferente si asemanari.”

2009

Pentru studentii din anul III: „Dezmembraminte ale dreptului de proprietate reglementate prin legi speciale din domeniul energiei, petrolului si al gazelor naturale.”

Pentru studentii din anul IV: „Actele de liberalitate ce pot fi facute de societatile comerciale.”

2010

Pentru studentii din anul III: “Rezolutiunea conventionala. Pactele comisorii. Teoria impreviziunii si aplicabilitatea ei in contextul crizei economice.”

Pentru studentii din anul IV: “Parteneriatul public-privat. Reglementari si perspective nationale si comunitare”.

Programul Burselor Boştină 2011 este următorul:

• Bucuresti – luni, 10 octombrie 2011, ora 12:00, Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, Aula Magna;
• Cluj-Napoca – miercuri, 12 octombrie 2011, ora 12:00, Facultatea de Drept a Universitatii Babes-Boylai, Amfiteatrul Traian Pop;
• Iasi – joi, 13 octombrie 2011, ora 14:00, Facultatea de Drept a Universitatii Al. I. Cuza, Amfiteatrul Mihai Eliescu.

Pentru mai multe detalii despre Bursele Boştină 2011 iată câteva impresii ale câştigătorilor – LINK

Citeste intreg articolul: Oportunităţi pentru studenţii în drept – Bursele Boştină 2011