legislatie

Angajarea persoanelor cu dizabilităţi

Angajarea persoanelor cu dizabilităţi poate ridica unele probleme. În acest sens, Asociaţia „Agenţia de Monitorizare a Presei” beneficiază de un proiect finanţat din fonduri europene pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii. Iată ce a declarat coordonatorul de proiect:

“Ne-am propus să creştem accesul persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii şi să le oferim asistenţă celor care vor să se angajeze. Am avut campanii în cele opt regiuni de dezvoltare şi în Bucureşti se continuă. Ţinta noastră a fost să informăm 2.000 de persoane despre angajările celor cu handicap”.

Pe lângă proiectele de informare, există pârghii legislative care ajută la angajarea persoanelor cu dizabilităţi, însă procesul de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi vizează schimbarea unei mentalităţi. Acest proces este unul de durată, susţinut şi de unele reglementări din Codul muncii:

Art. 31. – (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 30 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice.

În primul rând dispoziţiile din Codul muncii nu sunt armonizate cu prevederile Legii nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. În art. 31 alin. (2) din Codul muncii se prevede că verificarea aptitudinilor profesionale se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice; în lege perioada este de 45 de zile lucrătoare.

În al doilea rând deşi intenţia legiuitorului este bună, aplicare dispoziţiilor ar putea ridica unele probleme. În procesul de selecţie, dacă se prezintă şi o persoană cu dizabilităţi, indiferent care ar fi modalitatea de verificare a aptitudinilor (concurs / interviu), angajatorul este obligat, conform art. 31 alin. (2) din Codul muncii să verifice aptitudinile exclusiv prin modalitatea perioadei de probă. Având în vedere că persoana cu dizabilităţi este în perioada de probă, conform art. 74 alin (2) din Codul muncii persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. d), nu beneficiază de preaviz. De asemenea, având în vedere că aceasta este singura metodă de verificare a aptitudinilor la angajarea persoanelor cu dizabilitati, dacă se prezintă la angajare două persoane cu handicap, ce obligaţii are angajatorul?

Published by Claudiu Dascalescu on 06/10/2011 | Permalink

4 modificări aduse de Noul Cod Civil

Deşi Noul Cod Civil a intrat în vigoare sâmbătă, 1 octombrie, urmând să îşi producă efectele imediat, aplicarea în timp ridică anumite probleme. De exemplu procesele în instanţă având la bază dispoziţiile noi vor începe peste câteva luni.

Primii jurişti care vor simţi modificările aduse de Noul Cod Civil vor fi notarii şi avocaţii. Prin Legea pentru punerea în aplicare a Noului Cod Civil, sunt prevăzute o serie de măsuri tranzitorii ce au ca bază principiu conform cărui legea civilă nu are putere retroactivă.

În continuare vom prezenta o parte din modificările aduse de Noul Cod Civil

Logodna. Instituţie nouă în dreptul român, reprezintă promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria. Condiţiile de fond pentru a încheia o logodnă sunt aceleaşi ca pentru încheierea căsătoriei şi încheierea logodnei nu este supusă niciunei formalităţi şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă (înscrisuri, martori etc.). Partea care rupe logodna în mod abuziv sau care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei.
Consiliul de familie. Este un organ consultativ (fără personalitate juridică) constituit de instanţa de tutelă, cu rolul de a supraveghea modul în care tutorele îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte îndatoririle cu privire la persoana şi bunurile minorului. Până la înfiinţarea instanţelor de tutelă, atribuţiile acestora sunt exercitate de judecătorii. Din consiliul de familie pot face parte rudele, afinii, iar în lipsa rudelor pot fi numite şi alte persoane care au avut legături de prietenie cu părinţii minorului sau care manifestă interes pentru situaţia acestuia. Consiliul de familie se instituie atunci când ambii părinţi ai minorului sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau li s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie judecătorească, dispăruţi ori declaraţi judecătoreşte morţi, precum şi în cazul în care, la încetarea adopţiei, instanţa hotărăşte că este în interesul minorului instituirea unei tutele.
Convenţia matrimonială. Deşi în limbajul obişnuit probabil se va folosi sintagma „contract prenupţial” (care însă nu se suprapune identic reglementării convenţiei matrimoniale) Noul Cod Civil prevede trei tipuri de regimuri matrimoniale: regimul comunităţii legale, regimul separaţiei de bunuri, regimul comunităţii convenţionale. Convenţia matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public. Se poate încheia înainte de căsătorie (şi atunci va produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei) sau în timpul căsătoriei (şi atunci va produce efecte de la data prevăzută de părţi sau, în lipsă, de la data încheierii ei).
Exercitarea autorităţii părinteşti după divorţ. Custodia comună a copiilor este o instituţie împrumutată din alte sisteme de drept, care nu se suprapune identic exercitării autorităţii părinteşti după divorţ. Regula este aceea că, după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi Există şi situaţii în care instanţa de judecată hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de unul dintre părinţi (părinte custodian). În această situaţie, celălalt părinte (părinte necustodian) păstrează dreptul de a veghea asupra modului în care copilul este crescut şi educat, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia. Raţiunea acestei instituţii este aceea că ambii părinţi trebuie să vegheze la creşterea copilului.

Published by Claudiu Dascalescu on 02/10/2011 | Permalink