protectia juridica a drepturilor omului

Instituţii internaţionale pentru protecţia juridică a drepturilor omului

Potecţia juridică a drepturilor omului este un subiect care trebuie atins, mai cu seamă cunoscut de toţi cetăţenii unui stat de drept. Având în vedere că o parte din aceste drepturi au fost câştigat şi nu dobândite natural, avem o obligaţie (măcar morală) să ne cunoaştem drepturile.

Drepturile omului, sub aspect internaţional, sunt drepturi subiective individuale, esenţiale pentru existenţa, demnitatea, libertatea, egalitatea, fericirea şi libera dezvoltare a fiinţei umane, consacrate şi garantate prin normele dreptului internaţional public.

Aşadar, ONG-uri care se ocupă de protecţia drepturilor omului sunt nenumărate. Cu toate acestea există mai multe sisteme de protecţie juridică a drepturilor omului:

  • Sistemul european de protecţie a drepturilor omului
  • Sistemul african de protecţie a drepturilor omului
  • Sistemul interamerican de protecţie a drepturilor omului
  • Sistemul islamic de protecţie a drepturilor omului

Comitetul pentru Drepturile Copilului este un organism de experţi independenţi care monitorizează implementarea Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului de către guvernele care au ratificat Convenţia. De asemenea, Comitetul monitorizează punerea în aplicare a Protocolului adiţional privind implicarea copiilor în conflicte armate, protocolul opţional privind vânzarea copiilor, prostituţia copiilor şi a pornografiei infantile.

CRC este unul dintre cele opt organisme ONU a drepturilor omului tratat. Statele care au ratificat Convenţia (de exemplu, toate statele membre ale ONU, cu excepţia Somalia şi Statele Unite) sunt obligate să prezinte rapoarte iniţiale şi periodice privind situaţia naţională a drepturilor copilului la Comitetul pentru examinare. Comitetul examinează fiecare raport şi ridică probleme sau face recomandări pentru stat.

Curtea Penală Internaţională – este un tribunal permanent pentru urmărirea penală a persoanelor fizice pentru genocid, crime împotriva umanităţii, crime de război, şi crima de agresiune (deşi în prezent nu poate să îşi exercite competenţa asupra crimei de agresiune). Crearea CPI constituie, probabil, cea mai importantă reformă a dreptului internaţional din 1945. Instanţa a luat fiinţă la 1 iulie 2002, şi poate sancţiona doar crimele comise pe sau după această dată. Oficial sediul instanţei este în Haga, Olanda, dar procedurile pot avea loc oriunde.

4 comentarii la „Discriminare la locul de muncă”

  1. Discriminare se cheama si atunci cand esti privit diferit din cauza aspectului fizic atunci cand o fusta f. scurta sau un decolteu f. atragator sunt evidente. Ma refer aici la superiorii-femei. Afli daca esti discriminat inca de la faza interviului, mai ales daca, repet, ai bafta sa te ia la intrebari una-doua doamne rigide. Acum, angajatii si-au mai revenit in fire si se bazeaza pe CEDO. Acolo nu se da gres:)

  2. In legatura cu a doua intrebare: cel putin la noi la romani – pauzele lungi si dese cheia marilor succese – deci nu cred ca e ateu care sa zica “eu vreau sa lucrez de rusalii” fara macar sa ia in calcul faptul ca o sa castige 2 zile de concediu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.